Clubul APD Timisoara

Resurse pentru Democratie

Calendar
pentru Democratie

Actul de guvernare, in sens general, este infaptuit prin intermediul diverselor institutii publice, fie legislative – precum Parlamentul, si cele executive ale administratiei publice nationale si locale: Presedintele, Guvernul, autoritatile administrative autonome centrale si autoritatile administrative autonome locale.
Guvernarea propriu-zisa reprezinta activitatea de aducere la indeplinire a legii si de organizare sau realizare efectiva a serviciilor publice. Aceasta activitate se realizeaza in regim de putere publica, adica prin intermediul prerogativelor acordate de Constitutie, ce fac sa prevaleze interesul public-general, atunci cand este in conflict cu interesul particular.

1. Institutii si autoritati publice centrale

Parlamentul Romaniei, ca institutie publica de nivel national cu rol legislativ, organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare, este format din doua camere: Senatul si Camera Deputatilor.
Autoritatile executive centrale, a caror competenta se intinde asupra intregului teritoriu al tarii, sunt: Guvernul, ministerele si organele centrale de specialitate ale administratiei publice subordonate Guvernului sau autonome.

2. Institutia prefectului

Prefectul reprezinta administratia de stat in teritoriu. El este reprezentant al Guvernului la nivel judetean, sef al serviciilor statului din judet si exercita autoritatea de tutela administrativa pentru supravegherea respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale.

3. Administratia publica locala

Autoritatile administratiei publice locale functioneaza la nivelul comunelor, oraselor si judetelor.
Autoritati deliberative sunt consiliile locale si consiliile judetene, iar autoritati executive sunt reprezentate de primar si presedintele consiliului judetean.

4. Politia Romana

LEGEA NR. 218/2002 PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA POLITIEI ROMANE /
CAPITOLUL I / DISPOZITII GENERALE
Art. 1. Politia Romana face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii.

LEGEA NR. 360/2002 PRIVIND STATUTUL POLITISTULUI / CAPITOLUL I / DISPOZITII GENERALE
Art. 1. (1) Politistul este functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului.

5. Demnitari si functionari publici

6. Relatia cetateanului cu autoritatile publice

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 31 – Dreptul la informatie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 51 – Dreptul de petitionare
(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 52 – Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.